Cum revoluția verde a lui Bill Gates aruncă Africa în ruină

12.08.2022 | www.kla.tv/23326

AGRA Watch, o campanie a Alianței Comunitare pentru Justiție Globală (CAGJ), expune în două scurte videoclipuri modul în care Fundația Bill & Melinda Gates (BMGF) și filiala sa, Alianța pentru o Revoluție Verde în Africa (AGRA), aruncă Africa în ruină. În acest sens, dictatura semințelor impusă de guvernele africane și sistemul monetar bazat pe datorie joacă un rol crucial. Urmăriți cele două scurte videoclipuri de mai jos pentru a vedea cum Bill Gates, în spatele măștii de filantrop, obține, de asemenea, profituri uriașe pentru propriile buzunare în Africa și, în cele din urmă, conduce la genocid. Episodul 2: Semințe La nivel global, producem suficientă hrană pentru 10 miliarde de oameni - cu 2 miliarde mai mult decât populația mondială actuală. Totuşi, aproape 1 miliard de oameni din întreaga lume suferă de foame în fiecare an. Industria agrară, alcătuită din mari corporații care domină piețele de îngrășăminte, semințe și alimente, susține că este capabilă să "hrănească lumea". Dar nu este și nu va fi așa. În schimb, industria agrară extinde controlul corporatist asupra alimentației și agriculturii, acordând prioritate profitului în detrimentul bunăstării economice, sociale și de mediu în general. Într-o fermă sănătoasă și rezistentă, oamenii și procesele ecologice lucrează împreună pentru a fertiliza solul, a controla insectele și a produce alimente nutritive. Dar iată cum vede industria agrară situația: În abordarea lor, fermierii trebuie să se îndatoreze pentru a-și cumpăra resursele comerciale, în timp ce corporațiile culeg roadele. Pentru a-și satisface apetitul insațiabil pentru profituri și mai mari, corporațiile și investitorii văd în agricultura africană "ultima frontieră" de creștere. Să luăm exemplul semințelor pentru a vedea ce se întâmplă atunci când industria agrară comercializează și privatizează una dintre cele mai fundamentale componente ale agriculturii. În Africa există un soi tradițional de porumb care a fost cultivat și adaptat de fermieri de-a lungul mai multor generații. O companie de semințe ia acum acest soi de porumb și investește în cercetare pentru a produce o proteină care poate respinge insectele nedorite. Apoi, acesta este patentat, promovat și vândut ca un așa-numit soi îmbunătățit. Pentru ca societățile să poată face acest lucru, țările respective trebuie mai întâi să adopte legi care să le permită companiilor să breveteze și să dețină semințe în proprietate privată. Iar în unele cazuri, aceste legi prevăd că numai semințele brevetate pot fi vândute pe piață. Peste tot în Africa apar legi privind privatizarea semințelor, care impun protejarea proprietății intelectuale dezvoltate de țările bogate care beneficiază cel mai mult de pe urma acesteia. Legea privind protecția soiurilor de plante a fost un proiect de lege pentru a permite Ghanei să adopte o lege care să permită acestei țări să adere la Uniunea Internațională pentru Protecția Noilor Soiuri de Plante UPOV 91. În acest sens, este obligată să respecte o serie de legi foarte stricte privind semințele. Legi care protejează semințele brevetate de producătorii de semințe. Aceste legi au o mulțime de efecte negative asupra noastră, a micilor fermieri africani. În principiu, semințele noastre locale sunt disponibile pentru toți fermierii. Tatăl meu a fost fermier și nu-mi amintesc să fi cumpărat vreodată semințe atunci când era sezonul de însămânțare. Mai degrabă, spunea: „Du-te la unchiul tău și spune-i: nu am destulă sămânță, dă-mi, am nevoie. Sau du-te la prietenul meu de aici, poți să faci rost de ceva acolo!". Am acces - oricine poate să vină și să ia câteva. În acest fel, a fost disponibil pe scară largă. Împărtășeau și nimănui nu-i era rușine să ceară ceva rudelor, pentru că așa au făcut-o dintotdeauna. Dar noua lege de protecție încurajează acum un anumit tip de semințe și un mod formal de distribuție a semințelor. Am mai vorbit despre sistemul simplu practicat până acum de fermieri. Acesta este un sistem formal în care semințele sunt produse doar de specialiști. Fundația Bill și Melinda Gates și AGRA - Alianța pentru o revoluție verde în Africa - își folosesc influența pentru a promova privatizarea semințelor pe continent. Aceștia finanțează și consiliază instituții care fac lobby pe lângă guvernele africane pentru a adopta legislația relevantă. Asta permite companiilor producătoare de semințe să intre pe piață, să genereze mai multe profituri și să crească sprijinul corporativ pentru AGRA. În același timp, programele finanțate de Fundația Gates și AGRA îi îndeamnă pe fermieri să utilizeze aceste semințe privatizate prin demonstrații pe teren, oferirea de semințe, publicitate în mass-media și împrumuturi. Aceste metode atrag noi consumatori înainte ca prețurile de piață să fie practicate ulterior. În unele cazuri, legile privind semințele pot chiar să le interzică agricultorilor de subzistență să facă schimb de semințe sau să le păstreze pentru a le reînsămânța, așa cum au făcut de generații întregi. Controlul corporatist al semințelor încalcă drepturile fermierilor consacrate în convențiile internaționale. Amenință mijloacele de trai ale oamenilor prin creșterea foametei și subminarea tradițiilor culturale. Amintiți-vă că fermierii din Africa, în special din Ghana, procedează de obicei selectând cele mai bune plante atunci când își cresc culturile și le păstrează pentru sezonul următor. Iar această sămânță pusă deoparte e apoi împărțită cu cordialitate cu frații, rudele, prietenii și cu oricine are nevoie de ea. Dar această lege interzice acest lucru. Dacă folosiți sămânța lor, nu o puteți partaja. Dacă o distribuiți, este considerată ilegală și puteți fi arestat chiar până la zece ani dacă distribuiți sau vindeți semințele protejate de această lege. În Ghana, mâncarea nu este folosită doar pentru a satisface foamea. Este, de asemenea, un medicament. Oamenii folosesc semințele nu numai pentru hrană, ci și pentru ritualuri și unele practici culturale. Așadar, dacă pierdem diversitatea semințelor sau chiar o parte dintre ele, vom fi rupți de unele dintre practicile noastre culturale. Unele dintre medicamentele sau remediile pe care le obținem din alimente se vor pierde odată cu acestea. Susținătorii privatizării semințelor pretind că legile și brevetele privind semințele vor promova inovarea și concurența și vor ajuta micii întreprinzători. Dar nu este așa. Oamenii au dezvoltat și îmbunătățit soiurile de semințe de cel puțin 10.000 de ani. Cercetătorii, amelioratorii de plante și micii fermieri au lucrat mult timp împreună pentru a dezvolta soiuri de semințe bine adaptate și nutritive, folosind multe cunoștințe tradiționale. Legile privind privatizarea semințelor permit consolidarea și controlul monopolului. Patru corporații de semințe controlează deja peste jumătate din piața mondială a semințelor. Ca urmare, peste 75% din soiurile de semințe tradiționale din lume au dispărut în ultimul secol. În timp ce micii agricultori folosesc milioane de specii de plante unice, întreprinderile agricole operează cu mai puțin de 200, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa rezilienței și a biodiversității în fața schimbărilor climatice. Fermierii noștri sunt adevărați oameni de știință, deoarece selectează, pregătesc, depozitează și distribuie propriile semințe în fiecare an. Cum îi putem determina pe fermierii noștri să lucreze pe cont propriu pentru a îmbunătăți această abordare? De exemplu, cum selectăm cea mai bună sămânță? Ce indicii folosesc în selecția lor? Aceasta este ceea ce caută fermierii. Ei nu sunt preocupați de o anumită mărime, de îmbunătățiri sau de aplicarea științei. Aceștia doresc să aplice semințele în contextul general al vieții lor. Ei nu sunt interesați ca cineva să se joace cu genele undeva, să se joace de-a Dumnezeu și să producă semințe în acest fel. Pe care apoi nu știu la ce ar trebui să fie bune și care le sunt chiar impuse. Semințele sunt doar un exemplu. Alimentele, apa, pământul și natura sunt, de asemenea, din ce în ce mai mult comercializate. Ca urmare, se produc recolte mai puțin nutritive, nevoile de bază sunt aduse sub controlul corporațiilor, iar mediul înconjurător este tratat doar ca o resursă pe care oamenii o pot exploata la nesfârșit. Bill Gates și alți donatori susțin acest model de sus în jos, condus de corporații, prezentându-l ca pe o acțiune caritabilă și ca pe un scenariu " reciproc avantajos". Dar singurii care au cu adevărat de câștigat sunt companiile care profită de pe urma acestui sistem. Sistemele gestionate de fermieri sunt subminate și din ce în ce mai mulți oameni, inclusiv fermierii înșiși, suferă de foame. Cum se face că un singur alb bogat și fundația sa au câștigat atât de multă influență asupra agriculturii africane? În videoclipul următor, vom examina omul din spatele banilor și fluxurile financiare ale fundației sale. Episodul trei: Bani "Un lucru pe care îl anunțăm astăzi și de care suntem foarte încântați este o donație de software, în valoare de peste 10 milioane de dolari." Faceți cunoștință cu Bill Gates - fondatorul Microsoft și unul dintre cei mai bogați oameni din lume. Activitatea caritabilă a fundației sale i-a adus reputația de om de bine foarte inteligent care încearcă să facă lumea mai bună. Dar este aceasta cu adevărat caritate? În ultimii 17 ani, Fundația Bill și Melinda Gates a cheltuit aproximativ 6 miliarde de dolari pentru agricultură, pretinzând că îi ajută pe micii fermieri din sudul lumii - în special din Africa. Cu toate acestea, cele mai multe subvenţii destinate dezvoltării agriculturii africane au mers către instituții din SUA și Europa. Din banii care au ajuns în Africa, 80% au mers către trei grupuri principale: - AGRA, o organizație înregistrată în SUA care promovează agricultura industrială în Africa. - AATF, care acționează ca intermediar între companiile agroindustriale și oamenii de știință și factorii de decizie africani pentru a dezvolta și extinde utilizarea culturilor modificate genetic, - și institute care aparțin CGIAR, o rețea internațională de centre publice de cercetare agricolă, multe dintre acestea fiind înființate în anii 1960 și 1970, când s-a încercat impunerea agriculturii industriale asupra fermierilor din Sudul Global. Cu toate că aceste organizații au sediul în Africa, multe dintre programele lor lucrează cu marile întreprinderi agricole din SUA și Europa care doresc să se extindă pe piețele africane. Fundația Bill și Melinda Gates a investit mulți bani în organizații precum One Acre Fund, în care a investit 11,6 milioane de dolari. Asta înseamnă aproximativ 1,1 miliarde de șilingi kenyeni. Ideea e că orice tehnologie, adică tehnologia semințelor, trebuie să fie folosită împreună cu îngrășăminte, pesticide și erbicide specifice. Iar mulți dintre fermierii din Fondul Un Acru s-au îndatorat. Și nu au obținut atât de mult pe cât fusese promis. Dar să revenim la subiect. Cum a făcut Gates rost de atâția bani în primul rând? Născut într-o familie bogată din Seattle, Bill Gates a co-fondat Microsoft în 1975. Succesul companiei s-a datorat parțial inovației, dar un factor și mai important a fost o strategie de afaceri agresivă și monopolistă care a suprimat concurența și i-a asigurat dominația. Gates a redirecționat apoi miliarde de dolari din profituri către fundația sa, beneficiind de legile americane care permit oamenilor bogați să nu plătească impozite pe banii folosiți în scopuri caritabile, atât timp cât 5% din aceștia sunt donați. În anii 1990 și la începutul anilor 2000, unele donații aparent caritabile au ajutat Microsoft să câștige noi clienți. Acum, Fundația Gates ajută corporațiile din domeniul agro-alimentar să convingă fermierii africani să le folosească produsele, folosind metode similare de caritate și donații pentru a atrage noi clienți. Fundația finanțează activitatea AGRA prin convingerea fermierilor să adopte metode de agricultură industrială. Aceasta finanțează AATF și Forumul deschis privind biotehnologia agricolă al AATF, OFAB, pentru a influența autoritățile de reglementare africane și a permite companiilor străine de biotehnologie să intre pe piață. Acesta a finanțat crearea Rețelei africane de expertiză în domeniul biosecurității, care a influențat politica și legislația și a contribuit la crearea premiselor pentru testele pe teren ale culturilor modificate genetic produse de Monsanto și de alte companii. De asemenea, și-a folosit finanțarea pentru a lansa Cornell Alliance for Science, un program de formare jurnalistică ce promovează agresiv propaganda favorabilă OMG-urilor. Începând cu 2022, dotarea Fundației Gates depășește 50 de miliarde de dolari. Această sumă este mai mare decât produsul intern brut a trei sferturi din țările africane. Cu această influență financiară, Fundația Gates este una dintre cele mai puternice forțe care influențează dezvoltarea agriculturii în Africa - și la nivel global. Am asistat la o acaparare a spațiului politic de către acești capitaliști filantropici, precum și de către guvernul SUA, deoarece resursele determină modul în care se elaborează politicile și ce se introduce în acestea. Nici măcar nu am văzut politica și poziția Uniunii Africane privind sistemele alimentare pe care se presupune că le-a prezentat în cadrul Programului alimentar mondial al Organizației Națiunilor Unite (Întrunirea ONU privind sistemul alimentar). Totul este opac, secret și ascuns. Am constatat că AGRA și organizațiile finanțate de Fundația Gates au acces mai ușor la guverne decât alte organizații, cum ar fi a mea. Ele sunt auzite chiar înainte ca noi să avem acces. Fundația a jucat, de asemenea, un rol extrem de important în cadrul unor organisme influente ale ONU, inclusiv în cadrul Comitetului pentru Securitate Alimentară Mondială. Iar cheltuielile sale au schimbat prioritățile principalelor agenții de dezvoltare finanțate de contribuabili, care s-au concentrat și mai mult pe industria agrară. În ciuda influenței sale internaționale, care rivalizează sau, în unele cazuri, o eclipsează pe cea a guvernelor alese, fundația nu este responsabilă decât în fața administratorilor săi - Bill Gates, Melinda French Gates și alții din cercul lor intim. Timp de zeci de ani, Fundația Gates a folosit fonduri neimpozitate, presupuse a fi destinate carității și binelui comun, pentru a crește profiturile corporatiste și a crea piețe pentru companiile care promovează biotehnologia plantelor, produsele agrochimice și agricultura digitală. Aceasta nu este caritate. Presupușii beneficiari ai programelor fundației - fermierii africani și sindicatele de fermieri - s-au opus vehement acestei abordări a agriculturii, subliniind daunele pe care aceste investiții le-au provocat fermierilor și ecosistemelor. În schimb, aceștia solicită mai multă finanțare pentru agroecologie, bazată pe principiile suveranității alimentare și pe un program alimentar conceput pentru oameni și de către oameni. În loc să susțină aspirațiile acestor fermieri, Fundația Gates a cheltuit miliarde de dolari pentru a face din agricultura africană o afacere care să se preteze la noi investiții. De exemplu, aceștia încearcă să armonizeze legislația pentru investițiile în biotehnologia semințelor, deoarece doresc să facă din continent un punct comercial ideal. Iar acesta este un nou val de neocolonialism în sistemul nostru alimentar. Fundația Gates pretinde că utilizează puterea de modificare a științei și tehnologiei pentru a îmbunătăți agricultura. Dar, în realitate, fundația schimbă știința însăși, facilitând controlul corporatist și redefinind termenii dezbaterii, precum și redefinind ceea ce este știința. Rămâneți cu noi pentru o privire asupra bătăliei asupra științei - și ce spun de fapt faptele despre o opțiune pentru viitor.

de la hm.

surse/linkuri: Surse/Linkuri: Apetituri bogate (Filmul 2: Semințe + Filmul 3: Bani) https://www.richappetitesfilm.com/