Conducere de razboi instrumentalizata

04.10.2015 | www.kla.tv/6843

Fiecare război este condus cu strategie. Cea mai iscusită strategie de război este cea prin care se manipulează imperceptibil dușmanul, ca acesta să se distrugă pe sine însuși pas cu pas și pe cât posibil, să-și sape singur groapa. „Așa prost nu va fi cu siguranță nimeni”, ai putea spune aici. Dar, un moment, nu judeca prea repede! Sub influența strategilor iscusiţi de război, din păcate acest lucru este posibil, căci conducătorii moderni de război stăpânesc tactica instrumentalizării. Dușmanul declarat va fi cu alte cuvinte manipulat ca să devină un instrument în mâna proprie. De mult timp se manipulează strategic astfel popoare întregi, ca acestea, prin manevrele înşelătoare de diversiune, să se autodistrugă fără a realiza asta. Și anume cu zel înfocat, cu o mare abnegație, și încă pe costuri proprii. Dar cu toate că această instrumentalizare se întâmplă sub ochii tuturor, cei mai puțini înțeleg acest joc sumbru. Ca aceasta să se schimbe pe viitor, explicăm prin cazul din Libia principiul care se repetă mereu. Ca principiu, trebuie să subliniem că de la început s-au folosit strategic atacatori pentru Libia doar ca şi cale de acces și ca diversiune iscusită de la scopuri mult mai înalte. Dar cine sunt atacatorii, și care este intenția lor, dacă nu în primul rând Libia? Atacatorii sunt strategi globali. Țelurile lor următoare sunt Europa, iar apoi restul lumii. Cu abilitate diabolică își joacă jocurile globale de război pentru obținerea dominației mondiale. Instrumentele lor cele mai puternice sunt actualmente armata SUA și NATO. Notă: Și aceștia sunt de fapt doar acoliți de care se profită, care cu zel mare își leagă frânghia proprie. Încă își fac munca perfect, de aceea manipulatorii lor mai așteaptă încă, până să-i vadă bălăbănindu-se. Dar și pe ei îi așteaptă aceeași soartă pe care au cauzat-o mai înainte subtrupelor lor – a teroriștilor lor plătiți şi daţi de-o parte. Următorul şablon de acţiune e doar unul din multele exemple actuale. Poate fi transferat asupra tuturor intervențiilor militare occidentale din deceniile trecute, aproape întotdeauna cu exact aceeași desfășurare. Momentan, imperialiștii SU se aseamănă cu jucători foarte iscusiți ai jocului de moară. Tacticile lor sunt impenetrabile, iar procedurile lor viclene, pentru că după fiecare mișcare urmează strategic după lege cel puțin 3 alte mișcări ale jocului exact calculate dinainte. Pentru înțelesul substanțial: Scopul jocului moară este, pentru alcătuirea așa-numitelor mori, a aduce trei pietre proprii într-un rând. Dacă reușești aceasta, adversarul pierde o piatră. Ca la jocul de șah, tactica cea mai puternică a jucătorului exersat constă în faptul că amăgește țintit pe persoana din fața lui prin mișcări calculate dinainte, îi întinde cursa, îl instrumentalizează pe naiv chiar pentru scopurile sale, ca să obțină pe cât posibil foarte rapid situația mult dorită de WIN-WIN. Și pentru că mereu gândește anticipat cel puțin 3 mișcări de joc, îi reușește aceasta. Acești jucători globali, mai exact zis, jucători mondiali, au reușit odată mai mult în cazul Libiei, să-și promoveze tot mereu același țel. Ce anume e acest țel? Slăbirea totală și destabilizarea Europei și a întregii lumi care încă nu este americanizată. Cum putem vedea mai detaliat, aceasta a fost, începând cu prima mișcare strategică a jocului, ținta fixată de ei. Asta se întâmplă în zilele acestea prin țări slăbite ale așa-numitei „primăveri arabice", care în niciun caz nu se mai pot menține independent, în fluvii de refugiați cu milioanele, mai multe milioane de oameni care evadează spre Europa și inevitabil cauzează o deschidere a granițelor. Europa se cufundă prin aceasta încetul cu încetul, dar nu la întâmplare, în mlaștina crescândă a problemelor sociale, economice, politice, dar și religioase. Scopul strategic ascuns este epuizarea totală și de aceea înșirarea benevolă în Noua Ordine Mondială a sforarilor globali. Și exact la aceasta Statele naționale ale Europei nu ar fi fost niciodată de acord fără acest haos intenționat orchestrat, exact așa cum comparabil nici Statele Africane înfloritoare nu au vrut-o înainte de „primăvara arabică”. Identic cu primele patru mișcări bine chibzuite ale “jocului moară”, acești imperialiști ai SUA își crează fără oprire avantaje, care azi, după 4 ani de la răsturnarea sângeroasă a lui Muammar Al-Gaddafi, au sfârșit într-o situaţie-dilemă, mai bine zis într-o situație de WIN-WIN pentru globaliști: Prima mișcare strategică de joc a guvernului SUA în exemplarul nostru „câmp de luptă al jocului moară” numit „invaziunea libaneză” se poate derula până în primul an de funcţie al președintelui SUA, Obama, în anul 2009. Prin prima autorizație a lui Gaddafi ca reprezentant al Uniunii Africane la întrunirea G-8 din L'Aquila în 2009 și o aparență a unui dialog corect în tratativele de petrol și gaze, jucătorul global al jocului de moară și-a așezat prima piesă perfect strategic în colțul ideal al câmpului de joc. Lumea a crezut iniţial că va putea răsufla ușurată sub guvernul lui Obama privitor la relațiile între Libia și SUA, faţă de guvernul anterior sub Ronald Reagan, care l-a numit pe Gaddafi cândva «câine nebun al Orientului Apropiat». Totuşi, ascuns de publicitatea mondială, guvernul SUA a menținut deja cu un an înainte relații cu anumite figuri în guvernul lui Gaddafi și a discutat în secret despre avantajele pe care le-ar aduce îndepărtarea lui Gaddafi. WikiLeaks a publicat în legătură cu aceasta o telegramă din iulie 2008, care indică o conexiune între ambasada SUA cu Shukri Ghanem, prim-ministrul introdus de Gaddafi și ministrul de petrol al Libiei. Telegrama conține informaţii că ambasada SUA vorbea cu mijlocitorul lui Ghanem despre faptul că în Libia nu vor avea loc adevărate reforme economice sau politice, atâta timp cât Gaddafi nu e mort. Popoarele neștiutoare ale Europei și media au fost amăgite și instrumentalizate conștient la această primă mişcare de joc. Întreaga mass-media, toți politicienii și cetățenii care au trâmbițat acea „strângere-de-mâini” a lui Obama și Gaddafi ca eveniment istoric în lume, au jucat prin aceasta regimului SUA strategic direct în mâini și le-au întărit manevra de distragere. Astfel, popoarele Europei, în rolul jucătorului naiv, şi-au plasat piatra de joc pe undeva la întâmplare în mijlocului câmpului de joc. Reținem: De la bun început nu au fost nici îmbunătățirile sociale și politice, nici cele economice sau religioase ale Africii, nici măcar zăcământul lor de petrol, ținta propriu-zisă! Căci ceea ce știe azi Geologia modernă, știu instigatorii de războaie ai SUA demult: oameni de știință la nivel înalt marchează petrolul azi ca un circuit sanguin al pământului. Așa cum sângele pierdut se reproduce prin urmare în corpul omenesc, tot așa se reproduce și petrolul consumat în interiorul pământului. Pământul este deci un organism, de aceea instigatorii de războaie lasă fără ezitare adesea ogoare întregi de țiței să ardă, să ne gândim doar la Irak și diferite alte locuri. Cu ocuparea țărilor dătătoare de țiței, strategii globaliști nu sunt interesaţi în primul rând de câștiguri financiare pentru sine, ci de pierderi economice pentru ceilalți. Cu alte cuvinte, lor le este prioritară împiedicarea oricărei autarhii, a independenței economice a tuturor țărilor care nu sunt încă dependente de ei. Bineînțeles că aceste zăcăminte de țiței confiscate le slujesc totodată ca bani de buzunar pe calea întemeierii structurilor proprii de putere, dar asta în mod secundar. Ca a doua mișcare de joc a strategilor SUA, a urmat conștient la începutul anului 2011 o strategie de distragere de la scopul propriu zis, aparent lipsită de legătură cu ţelul. Metaforic vorbind, strategul global și-a așezat piatra de joc în cel mai îndepărtat colț de prima piatră. În practică au arătat lucrurile în felul următor: Subit, Gaddafi a fost împins ţintit ca un dictator groaznic la colț. Dintr-o dată, poporul libanez, prezumtiv atât de groaznic asuprit și pângărit, a devenit discuția zilnică. Dar toate acestea, numai pentru a înfierbânta temperamentele în prealabil în întreaga lume și pentru a justifica necesitatea indispensabilă a unei intervenții militare în fața poporului și a politicii. Deci, pentru a instrumentaliza popoare și politica mondială pentru următoarele mișcări de joc. Însă, ceea ce publicitatea mondială nu a aflat niciodată, a fost faptul că guvernul SUA deja în timpul strângerii-de-mâini cu Gaddafi a înarmat zelos miliții teroriste, ca al-Qaeda Kader și rebeli în lupta împotriva guvernului lui Muammar al Gaddafi. Încă o dată s-a lăsat instrumentalizat poporul neștiutor european, toată mass-media până la slujirile libere de lămurire prin această strategie planificată anticipat a guvernului SUA. Fiecare cetățean instigat al lumii, care s-a exprimat împotriva acestui regim numit dictatoric al lui Gaddafi, a jucat prin aceasta direct în mâinile celor care au produs acest conflict, legitimând astfel angajarea militară planificată de la bun început de către strategii globali. Prea târziu au observat unii jucători europeni că l-au ajutat pe adversar la o situație de WIN-WIN. Când au vrut să prezinte poporului aceste conexiuni cu efecte mari în mass-media, media a tăcut, unită. Dimpotrivă, jurnaliști ca cei de la ziarul New York Times chiar au înșelat poporul prin diminuarea conștientă a conflictului din Libia ca fiind doar un „război civil”. [Obama: Hotărârea noastră este clară, poporul din Libia trebuie să fie protejat.] Bombardamentul NATO asupra Libiei, care în adevăr a ținut 6 luni, în cel mai bun caz a fost menționat în media liberă și independentă. Așa a plasat poporul neștiutor, vorbind la figurat, și următoarea sa piatră de joc, încă o dată într-o cunoaștere înșelătoare, fără să realizeze că odată cu strigătul lui după ajutor militar, deja i-a ajutat pe jucătorii globali la prima situație WIN-WIN. Reţinem din nou: nici la această mișcare, strategii din SUA nu au vrut în nici-un caz (cum se poate observa) să creeze condiții mai bune de viață în Africa, ci doar să consolideze structurile proprii ale puterii globale. Declararea în gura mare a structurilor democratice şi altele asemănătoare pe continentul negru au slujit doar aparențelor, scopul lor fiind devierea și instrumentalizarea tuturor popoarelor din jur. Gândul de stăpânire globală, în realitate, nu permite nici măcar unei singure țări arabice să poată cumva prospera. Atacatorii Europei țintesc în toate complet contrariul, aceasta fiind distrugerea totală a fiecărei autarhii, respectiv automenținerea tuturor țărilor care nu sunt încă americanizate. La cea de-a treia mișcare strategică pe câmpul de bătălie din Libia, în octombrie 2011, războiul din Libia a culminat cu ploaia de bombe asupra locului natal al lui Gaddafi și uciderea lui inumană, la care fostul ministru Hillary Clinton a comentat printr-o sentință răutăcioasă:„ Noi am venit, am văzut, el a murit” Din nou conform planului, mass-media și toate popoarele s-au lăsat instrumentalizate, în timp ce au făcut cunoscută, în spiritul lui Hillary Clinton, îndepărtarea lui Gaddafi ca salvare pentru poporul asuprit din Libia. Reţinem din nou: nici la această mişcare reuşită nu a fost vorba despre eliberarea unui popor asuprit de dictatorul lui, şi nici primordial despre instaurarea unui guvern vasal SUA în Libia, ci despre ce s-a plănuit de mult timp: destabilizarea și relaxarea continentului european. Pentru ațâțarea țintită a unui haos gigantic în casa Europa, ca aceasta cândva să se poată alătura, istovită, în rândurile jucătorilor globali ai Noii Ordini Mondiale. Să ne uităm la consecințele celei de-a patra mișcări strategice și la marșul triumfal în favoarea instigatorilor de război și ai lacheilor din politică și din media: acestea se arată astăzi 4 ani mai târziu, în anul 2015, într-o dimensiune îngrozitoare. Ea atinge punctul culminant în scopul atacatorului: acestea sunt mulțimile de refugiați, provocate de el, care inundă acum cu sutele de mii țările europene. Libia, cândva cea mai bogată țară de pe contientul african, e acum distrusă la pământ și la fel, țările vecine sunt destabilizate prin sărăcie, mizerie, furturi, hoții, corupție și încă multe altele. Libia sub conducerea lui Gaddafi: ->Nu s-au cerut dobânzi pe credite ->Curentul a fost gratuit ->Învăţământul fără bani ->Tratamentele medicale gratuite ->Toți cei proaspeți căsătoriți au primit sumă de 45'000 € de la statul Libian, pentru a-și cumpăra propria locuință și pentru a-și întemeia propria familie. ->O parte a fiecărei vănzări a petrolului Libian a fost depus direct în conturile cetățenilor libieni. ->Gaddafi s-a aflat puțin înaintea finalizării uneia dintre cele mai mari Proiecte-Pipeline pentru apa potabilă prin Sahara, pentru o mai bună aprovizionare cu apă pentru popor și pentru agricultură. În timp ce europenii se încurcă tot mai des în discuţii contradictorii şi se iau de păr privitor la politica de azil, ajutor social, conflicte religioase și tot felul de urmări ale pagubelor, ei fac pas cu pas exact ceea ce plasatorii de capcane au urmărit de la început. Și în timp ce noi încă ne mai lovim capetele până la sânge, jucătorul globalist din SUA care instrumentalizează, se află deja din nou „trei pași” înaintea noastră. Fiecare om care se pune acum de partea refugiaților și luptă împotriva unei aspre-consecvente politici în privința azilanților, joacă încă odată direct în mâinile strategiei SUA și a oligarhilor finanțelor, acestea sunt acele vapoare supraîncărcate cu refugiați sub steagul S.U.A. care se transportă la granițele europene. Reţinem din nou: Încă o dată nu este vorba de salvarea victimelor de război, și nici în primul rând de un câștig financiar imens, datorită industriei de refugiați organizate. Aceștia sunt doar niște bănuţi de buzunar pe calea realizării scopurilor reale: Slăbirea totală și destabilizarea Europei și a întregi lumii care încă nu este americanizată. Mai bine credem asta: Conducerea strategică a administraţiei SUA însetată după dominație mondială, folosită în lupta împotriva Europei, este calculată atât de deliberat cum ar calcula un apicultor când este cel mai propice moment să îndepărteze o matcă din stup. La fel de sigur cum apicultorul știe că dacă îndepărtează matca prea devreme, întregul stup este sortit pieirii, la fel de exact ştia guvernul de la Washington că eliminarea lui Gaddafi şi răsturnările de guverne în Africa de Nord vor avea ca urmare o destabilizare a întregii Europe! Această distragere deliberată a atenţiei de la proiectul principal, pentru instrumentalizarea popoarelor întregi prin mass-media, se realizează prin permutări inteligente care deviază atenţia de la ce se întâmplă de fapt. Complet inconştienţi, tocmai îi ajutăm pe aceeaşi domnitori mondiali autoaleşi să ajungă la puterea absolută prin banii, bunăstarea şi proprietăţile noastre. Cum se întâmplă asta? Prin faptul că susţinem pas cu pas plăţile fără numerar, prezentate nouă drept avantajoase şi practice, prin utilizarea cărţilor de credit. Tocmai le oferim jucătorilor globalişti şi puterea absolută asupra copiilor noştri. Pe ce cale? Neopunând rezistenţă faţă de programele de educaţie sexuală precoce, faţă de ideologia lor a genderelor şi fiind de acord cu preluarea din partea lor a drepturilor de educare a copiilor noştri.Tocmai lăsăm neştiutori pe mâna lor şi puterea absolută asupra naţionalităţilor şi libertăţilor noastre de sine stătătoare. Cum aşa? Urmând politica pe care mass-media principală ne-o îndoctrinează, organizând tot soiul de demonstraţii instrumentalizate, care duc la evocarea unei interdicţii totale în ce priveşte dreptul de demonstraţie, dreptul de adunare sau libertatea de exprimare. În schimb, este important ca aceste corelaţii şi adevăruri să fie date mai departe în popor, din gură în gură. Răspândiţi filme ca acesta, răspândiţi literatură edificatoare din mână în mână. Căci chiar acuzaţii penale împotriva acsetor crime ajung în majoritatea cazurilor prea târziu să fie gestionate, deoarece un perete implantat de funcţionari publici şi justiţiari instrumentalizaţi stă în cale. Aici, încă o dată, avem firul roşu omniprezent în aceste jocuri ale puterii pe plan mondial: este vorba de slăbirea naţiunilor care vor să stea pe propriile picioare, până la subjugare şi la instaurarea unui guvern mondial. Guvernul mondial, după ce va duce la capăt cruciada de subjugare a naţiunilor, va continua cu înrobirea acestora... Sclavagismul abia acum va începe - de azi pe mâine adio cola, bere şi droguri, sex liber, mâncare bună, alcool, concediu şi alte din astea...de acum încolo va fi doar muncă şi slugărnicie. Slugărnicie faţă de cine? Bineînţeles faţă de cei care au câştigat jocul, iscusiţii jucători globalişti, viitorii domnitori ai lumii. Având în vedere războiul informaţional relatat aici, dus în spiritul răutăţii supraomeneşti, popoarele seamănă cu nişte copii mici, care cu toată bunăvoinţa nu pot ţine pasul cu această dezvoltare rapidă a răului. Şi noi cei de la Klagemauer.TV suntem afectaţi din când în când de războiul informaţional. Momentan avem şi noi de a face cu înşelăciune strategică prin contraargumente instrumentalizate sau pur şi simplu prin depoziţii falsificate. Pe scurt, vă cerem scuze dacă şi noi mai pierdem câte o rundă împotriva strategilor a căror tehnică devine tot mai rafinată. Din nefericire, nici noi nu suntem din start imuni faţă de informaţii eronate sau încercări meschine de instrumentalizare.

de la is.

surse/linkuri: https://www.wsws.org/de/articles/2011/07/liby-j28.html
https://www.wsws.org/de/articles/2015/02/18/liby-f18.html
https://www.youtube.com/watch?v=FmIRYvJQeHM&feature=youtu.be
https://www.youtube.com/watch?v=mELqhlK_l4E&feature=youtu.be
http://www.anti-zensur.info/azkmediacenter.php?mediacenter=conference&topic=11&id=253
https://images.google.ch/