Cuvânt pentru Paște: Ne-a parasit Dumnezeu?

30.03.2024 | www.kla.tv/28606

Vedeți, doar întrebarea: "Ne-a abandonat Dumnezeu?" sugerează că ceva s-a schimbat drastic în societatea noastră. Ceea ce înseamnă că lumea este în criză. Iar această criză este atât de masivă încât până și creștinii convinși încep să se îndoiască de Dumnezeu, la fel ca și cei care altfel se tem de Dumnezeu. Prin răspunsurile pe care le dau astăzi aici, mă gândesc în primul rând la cei care cred sincer și se încred în Dumnezeu. Primele răspunsuri pe care le dau pe această temă se adresează tuturor oamenilor, mai ales celor care nu se gândesc prea mult sau poate deloc la Dumnezeu, care nu vor să știe nimic. Căci și ei au folosit tot mai des numele lui Dumnezeu în ultimii ani. Mai ales de la 11 septembrie 2001, celebrul 11 septembrie 2001. Știți, când fiica lui Billy Graham a fost întrebată la televizor despre atacurile teroriste asupra World Trade Center din New York. A fost întrebată: "Cum a putut Dumnezeu să permită așa ceva?" Anne Graham a dat următorul răspuns. O citez. Ea a spus: "Sunt convinsă că Dumnezeu este la fel de îndurerat de aceste evenimente ca și noi, dar de ani de zile îi spunem să iasă din școlile noastre, din guvernele noastre și din viețile noastre. Și cum Dumnezeu este un "gentleman", cred că s-a retras în liniște. Cum ne putem aștepta ca Dumnezeu să ne binecuvânteze și să ne protejeze dacă îi cerem să ne lase în pace?". Încheiere citat Anne Graham. În afară de această afirmație, care arată clar care este problema societății noastre, au fost făcute și alte observații demne de luat în seamă, pe care aș dori să le adaug la comentariile mele cu privire la întrebarea "dacă Dumnezeu ne-a abandonat": Vedeți, eliminarea lui Dumnezeu din toate școlile și sistemele noastre de stat a luat avânt în mod vizibil - încă din momentul în care oameni ca Madalyn Murray O'Hair au insistat că nu mai doresc rugăciuni în școli, de exemplu. Iar noi am acceptat. De altfel, Madalyn Murray a fost ucisă la scurt timp după aceea. Apoi cineva a sugerat că Biblia nu ar mai trebui să fie citită în școli. Biblia spune: Să nu ucizi, să nu furi și să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți! Iar noi ... am acceptat. Apoi, un anume Dr. Benjamin Spock a spus că ar trebui să ne abținem de la pedepsele corporale dacă copiii noștri nu ne ascultă, pentru că micile lor personalități ar putea fi afectate negativ și le-am afecta stima de sine. Ne-am gândit că un expert trebuie să știe ce vorbește și am spus: "Da, bine, e ok." Fiul doctorului Spock s-a sinucis la scurt timp după aceea. Am convenit, de asemenea, că declarația menționată mai sus nu ar trebui să se aplice doar școlilor, ci și părinților. Deci nici profesorii, nici părinții nu ar trebui să aibă voie să "atingă" în vreun fel copiii neascultători. Apoi cineva a spus: "Să le permitem fiicelor noastre să facă avorturi - chiar și fără știrea părinților lor." Și noi am spus: "Bine, ok". Apoi, unii membri inteligenți ai consiliului școlar au fost din nou de acord: "La un moment dat, băieții noștri o vor face oricum. Deci să le dăm prezervative dacă vor, iar părinții nu trebuie să fie informați. Și astfel pot să se descarce și să se distreze după bunul plac." Și ce am făcut? Am fost din nou de acord. Apoi unii dintre cei mai înalți aleși ai noștri au anunțat: "Nu este important ce fel de viață privată ducem ca politicieni. Principalul lucru este să ne facem treaba bine." Iar noi am spus, ei bine, de ce nu, și am crezut că nu contează ce face oricine, inclusiv președintele, în timpul liber, atâta timp cât își face treaba cum trebuie și economia funcționează. Vedeți? Apoi cineva a venit din nou cu ideea de a tipări reviste cu poze cu femei goale și de a le numi' "admirație naturală a frumuseții corpului feminin". Și am spus: "Ei bine, de ce nu?". Apoi, cineva a dus această admirație naturală cu un pas mai departe și a publicat pe internet fotografii cu femei și copii goi, încât astăzi oricine le poate vedea. Ni s-a spus că aceasta este libertatea de exprimare și am fost din nou de acord. Apoi, cineva din lumea divertismentului a propus: "Să lansăm spectacole TV și filme care conțin violență, homosexualitate și libertate sexuală, și să înregistrăm muzică care îndeamnă la viol, droguri, sinucidere și satanism." Credeam că era doar un divertisment și că nu avea nicio influență negativă serioasă, pentru că nu era luat în serios până la urmă, și am fost cu toții de acord. Ei bine, de ce nu!". Iar acum ne întrebăm de ce copiii noștri nu mai au brusc conștiință, de ce nu mai pot deosebi binele de rău și de ce nu-i deranjează să-și ucidă colegii, chiar și profesorii, părinții sau chiar pe ei înșiși. Dar probabil că ne putem explica acest fapt dacă ne gândim suficient de serios dacă nu cumva ar putea avea legătură cu "RECOLTĂM CE SEMĂNĂM"? Ați înțeles? Acum vom intra pas cu pas într-un subiect care va atinge o profunzime cu care știm că s-ar putea să aveți probleme. Dar trebuie să o facem pentru că este foarte strâns legată de această problemă. În orice caz, cine întreabă în zilele noastre: "De ce permite Dumnezeu acest lucru?", eu răspund în primul rând: "De ce lăsăm noi să se întâmple toate astea?" Dacă este așa, atunci, în cel mai bun caz, noi l-am abandonat pe Dumnezeu, și nu Dumnezeu pe noi! Iar acum le vorbesc tuturor creștinilor, dar și altor oameni cu frică de Dumnezeu. Vă cer să aveți o inimă largă pentru această amploare pe care o deschid acum aici, pentru ca nu doar noi, creștinii, ci toți oamenii care sunt afectați de același lucru, să poată lua ceva din ea. Pe lângă faptul că am acceptat cu toții aceste evoluții descendente prea puțin fermi, o problemă și mai importantă și mai înaltă ne obligă să ne punem întrebarea: "Ne-a părăsit Dumnezeu?" Întrebăm asta pentru singurul și unicul motiv pentru care am fost învățați de peste 2000 de ani că omul nelegiuit și ticălos trebuie să apară în această lume, dar că noi, oamenii pioși, vom primi la timp ajutor de sus. Iar acest ajutor de sus nu ne-a fost promis doar nouă, creștinilor, ci, în principiu, tuturor credincioșilor din toate religiile, chiar și din ideologiile filosofice și ezoterice. Dar pentru noi, creștinii, Isus este cel care se întoarce, care ar trebui să se întoarcă, din ceruri, cu toți îngerii săi, pentru a ne elibera aici jos de puterea mondială a lui Antihrist. Deci, după cum am spus, nu suntem singurii. La fel și la musulmani. Doar că speranța lor nu este doar Isus, ci și Mahdi. Și el va veni din ceruri să curețe mizeria de aici de jos pentru noi. Pentru ezoterici, extratereștrii sunt cei care ne teleportează în navele lor spațiale și ne iau tot felul de lucruri și ne scot pe noi din acest moment atât de dificil. În ultimele decenii, în mare parte a lumii, americanii erau cei care trebuiau să "bombardeze" pacea democratică a popoarelor asuprite de dictatori. Înțelegeți? Și americanii au venit mereu din cer, cu armate întregi de avioane de vânătoare și cu tot echipamentul lor de război. Când Isus nu a venit în modul așteptat, secol după secol, speranța falsă a creștinilor s-a răspândit în cele din urmă în Israel. Dintr-o dată, conform Romani 11, Israel urma să fie înviat și să devină o putere mondială. Acesta este motivul pentru care organizațiile misionare, cum ar fi Midnight Cry, au proclamat timp de decenii mântuirea în fiecare nouă rachetă și în fiecare nou avion de luptă israelian. Până în ziua de azi, creștinii nu au realizat că statul Israel, de exemplu, fost fondat în 1948, este numai un produs al francmasoneriei. Sunt multe de spus despre asta. Pe Kla.TV edificăm în această privință. Dar conducerea francmasonilor este în mod deschis dedicată satanismului. Știți asta. Aș putea continua așa la nesfârșit. Să mergem la stânga. Stânga așteaptă ca puterea lor roșie cu secera și ciocanul să fie restaurată. La fel, își pun speranțele în noi politicieni care să îi conducă. În concluzie, vedem întotdeauna aceeași imagine la nivel mondial: Majoritatea oamenilor sunt la pământ, complet neputincioși, ca să spunem așa, în fața unei amenințări tot mai grave care apare de undeva. Da, că numai un ajutor din afară, un ajutor de sus îi poate salva. Această speranță iluzorie, pentru că în practică și în ceasul cel mai greu este întotdeauna nefericită, este spulberată din nou. De ce? Pentru că niciun ajutor nu vine de sus, așa cum era de așteptat, ci doar mai multe bombe, mai multe rachete, mai multe amenințări, lovituri de trăsnet, dezastre ecologice și meteorologice. Din ce în ce mai multe cutremure, chemtrails, plandemii și așa mai departe. S-ar putea continua toată ziua. Și ceea ce a mers prost, spun eu, este întotdeauna unul și același lucru cu orice om, cu orice fel de religie, cu orice fel de ideologie sau politică. Ce anume? Cu toții am interpretat și înțeles greșit manualele noastre, cărțile noastre religioase! Ca și popor simplu, de exemplu, am înțeles și interpretat greșit regulile jocului politic. Cu toții am făcut aceeași greșeală. Care? Nu am înțeles cu adevărat angajamentul pretins! Înțelegeți? Ca oameni simpli, democratici, am delegat pur și simplu toate responsabilitățile pe care ar trebui să le avem ca popor reprezentanților noștri - partidelor noastre. În loc să ne dăm seama că o democrație necesită ca fiecare dintre cetățenii săi să se ocupe în detaliu de problemele oamenilor - și, prin urmare, să le cunoască - am rămas pasivi. În loc să suferim ontrcțiile fiecărei probleme apărute pentru a găsi soluții reale, ne-am distrat la tot felul de petreceri. Ca și creștini, până la petrecerile de închinare. Nu vă supărați că spun asta. Dar nu am abordat practic nimic. Înțelegeți? Alții chiar au ieșit la bere și ne-au îndopat cu tot felul de medicamente și produse farmaceutice. Așa făceau oamenii. În loc să ne asumăm responsabilitatea rezolvării problemelor, să studiem problemele puse, am studiat și tot felul de broșuri și emisiuni TV. Înțelegeți? Dar numai cei care țin pasul cu evoluțiile din această lume pot avea un cuvânt de spus și un vot cu adevărat democratic. Nu se pot transfera niciodată responsabilitățile personale către vreun reprezentant sau lider. Asta vreau să spun. Nu poți vota reprezentanții potriviți decât dacă îi cunoști bine! Dar toate aceste cunoștințe ne-au scăpat în mod categoric. Mai ales nouă, creștinilor. Astfel, ne-am îndepărtat din ce în ce mai mult de adevăratele probleme din această lume, nu ne-am îndeplinit misiunea noastră de lumină și sare, am putea spune, și am permis apariția a tot felul de indivizi care acum distorsionează în voie rezultatele alegerilor. Noi, pioșii de orice gen, dar acum adaug și ezotericii și ideologii, nu am înțeles niciodată cu adevărat că maeștrii noștri nu au venit pentru ca noi să-i putem aclama secole la rând. Nimeni nu a vrut asta. Și, eventual, încă ne mai batem capul unul cu altul pentru a afla cine are sau a avut cel mai umil și cel mai bun maestru. Am spus: "Oricare ar fi fost maestrul care s-a ridicat sau a apărut aici jos, fiecare dintre ei a avut ca unic scop să ne facă și pe noi, oamenii obișnuiți, maeștri!" Ați înțeles? Nu contează ce specie. Asta a vrut Iisus, asta a vrut Mahomed, asta a vrut Lao-Tse, asta a vrut Buddha, numiți pe cine vreți! Chiar și profesorul de karate, profesorul de kung fu.Oricare vrea să te facă maestru. Când vine un maestru, vrea ca tu să devii maestru. Dar noi i-am degradat pe toți la simple obiecte de cult. Înțelegeți? Degradat, nu înălțat. Noi, creștinii, purtăm cruciulițe, Isus ca lanțuri în jurul gâtului, evreii îl poartă pe legiuitorul lor în panglici la centură sau ca o cutiuță pe frunte. Dar fie că e vorba de creștinism, iudaism sau alte religii. Peste tot găsim relicve, imagini și statui, fie că vorbim despre Isus, Buddha sau alți fondatori religioși. Ce facem de fapt? Venerăm obiecte sacre, amintiri sacre, chiar și ziduri sacre, pietre sacre, locuri în care facem un pelerinaj. Cruci sfinte, ape sfinte, se pot multe enumera. Amulete norocoase de toate felurile - și vedeți, tot acest cult religios proclamă una și aceeași soartă sau necaz. Căutăm ajutor de la maeștrii noștri, căutăm ajutor de sus, din ceruri, până la ajutor de la idolii sculptați sau modelați de noi înșine. În orice caz, căutăm mereu ajutor din exterior - și în cele din urmă - și asta e problema - în cele din urmă căutăm ajutor din noi înșine! Acesta este miezul problemei. Înțelegeți? De altfel, pentru noi, creștinii, acest lucru este deosebit de ciudat, căci Isus îi spusese deja samaritencei de la fântână - citez Ioan 4:14: "Oricine va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va înseta în veci, ci apa pe care i-o voi da Eu va deveni ÎN EL - ÎN EL - un izvor nesecat care dă viață veșnică." Vedeți, Isus a insistat ca ceea ce ne dă să devină o sursă în noi. Noi înșine devenim fluxul de ieșire. Ajutorul vine din noi înșine. Pus în noi de către El. Vedeți asta? Acum vorbim despre acest subiect în tot acest pasaj pe care vi-l prezint aici. Dar aș vrea să începem încet, pentru ca în sfârșit să învățăm să înțelegem reîntoarcerea lui Hristos - întoarcerea lui Hristos în noi. Dar să o luăm pas cu pas. Vedeți, toți fondatorii religioși și maeștrii ideologici, începând cu Isus Hristos, au proclamat întotdeauna adevăratul ajutor încât acesta vine de fapt de la Dumnezeu sau din ceruri, dar vrea să se materializeze asupra noastră, în noi și prin noi. Acesta este rezumatul până aici. Și tocmai acest mesaj ne-a scăpat din capacitatea de înțelegere . Apoi, pentru că toți maeștrii noștri au fost uciși sau au murit, ne așteptăm ca ei să se întoarcă în vechiul lor mod. Toți își așteaptă proprii maeștri. Dar ei toți au vrut să se reîntoarcă prin noi. Nu pot să subliniez suficient acest lucru astăzi. Mai mult decât atât, voi demonstra acum această idee sau de fapt, această preocupare de bază sau intenție principală, din Biblie. Și orice alt om ar trebui să facă același lucru. Deduceți ceea ce vă spun acum din Biblie, din manualele sau cărțile voastre religioase, din tradițiile și doctrinele voastre. Doar nu continuați să faceți aceeași greșeală pe care am făcut-o cu toții de-a lungul secolelor. Așteptarea noastră, a creștinilor, că Isus va veni solo din ceruri, însoțit de miriade de îngeri, pentru a judeca în locul nostru aici jos, este la fel de greșită ca și așteptarea musulmanilor, de exemplu, care își pun acești pantaloni largi pentru că au înțeles că Mahomed se va reîntoarce ca o naștere masculină. Spun încă o dată: "Când un învățător se întoarce, nu va dori să se nască din nou în vreo iesle sau în pantaloni." Acestea sunt simboluri, în mare parte. Acest simbol cu nașterea bărbatului nu face decât să indice supranaturalul și divinul, evenimentul divin care se petrece în noi, la fel ca odinioară nașterea din fecioară. Noi trebui să devenim bărbați, ca să spunem așa, ceea ce înseamnă, creștem noi înșine în stilul învățătorului. Dar Maestrii noștri vor în cele din urmă să se reintoarcă în toate femeile, chiar și prin copiii noștri, înțelegeți,? și asta din interior! Și exact așa a învățat și Isus Hristos a învățat omenirea. El le-a spus celor 12 apostoli principali ai Săi, cu puțin timp înainte de răstignire, următoarele: Ioan 16:16: El le-a spus: "Voi mai fi cu voi puțin timp; apoi nu Mă veți mai vedea. Dar curând după plecarea mea, mă veți revedea din nou." Isus și-a prezis în mod clar moartea. De altfel, cu secole înainte, psalmii, ca și profeții din vechime, au profețit detaliat exact cum va veni Isus, cum va sluji și cum va fi răstignit. La fel în Psalmul 22 și în Isaia 53 și în multe alte pasaje. Dar la fel ne spune și despre moartea și învierea Lui, stă scris acolo. De asemenea, cum se va întoarce în cer, de unde a venit. Cu toate acestea, ar fi prea mult să explic toate acestea aici. Dar adevărata problemă este că Iisus a spus în mod repetat exact opusul a ceea ce creștinismul a făcut din el timp de 2000 de ani. De exemplu, Isus a spus clar, citiți cu mine: Ioan 16.7: "Vă este de folos să Mă duc, căci, dacă nu Mă duc Eu, Duhul Sfânt nu va veni la voi, dar, dacă Mă duc, vi-L voi trimite." Deci, vă este de folos, spune El. Pe de o parte, Isus a spus despre Sine însuși: "Mă voi întoarce curând" Apoc. 3:11! Cu toate acestea, El a spus în diferite pilde că va dura mult timp până când El va putea - sau a putut - să-și instaureze domnia Sa aici jos, printre noi. Și exact asta s-a întâmplat. Vedeți, la 50 de zile după învierea Sa, în sărbătoarea Cincizecimii, Isus a revenit. Înțelegeți acest lucru? Isus a revenit. "Vin repede." Ioan 14:18: "Nu vă voi lăsa orfani" a spus Isus. "Eu vin la voi." Când ne punem întrebarea de astăzi: Ne-a părăsit Dumnezeu? Nu, El a fost întotdeauna acolo. Eu vin la voi – de Rusalii a venit El. Ioan 14:23 El spune: "Eu și Tatăl Meu vom veni la voi și vom locui în voi." În voi! În voi!La Rusalii a luat ființă acest - În voi. Odată a spus Isus: "Tatăl vă va trimite Duhul Său! Altă dată El a spus: "Vă voi trimite pe Duhul Sfânt! Ca o paranteză: Eu și Tatăl suntem una și aceeași persoană, spune El într-un alt pasaj, tradus literal. Isus este Dumnezeu, Isus este Iahve în Vechiul Testament și El este Isus. Și tot mereu El ne spune: Vin la voi! Și astfel s-a revărsat Duhul Sfânt la Cincizecime! Vedeți, acela a fost Isus, Duhul Sfânt este tot Isus. Și așa cum voi sunteți alcătuiți din duh, trup și suflet, tot așa și Tatăl confirmă, Fiul și Duhul Sfânt sunt alcătuiți dintr-o singură persoană. Tu ești o persoană, așa-i? Duh,suflet și trup; Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt, toate sunt Isus. Numai El. Vedeți, și toți oamenii de acolo orientați spre El au început deodată să vorbească în zeci de limbi diferite sub influența Lui. Acesta este Isus cel revenit. Apostolii, ca și Isus, au început să vindece bolnavi, să scoată draci pe loc, să învie morții! S-au întâmplat semne și minuni, fapte de putere fără sfârșit. Fapte care, deodată, veneau de la vameșii disprețuiți, de la pescari și fermieri, de la tot felul de oameni! Nu au fost recunoscute. De ce? Pentru că Dumnezeu a venit din ceruri în sfinții Săi, în Duhul Sfânt, pentru că Isus a revenit. Dar nu pentru a le lua locul, de exemplu împotriva supremației romanilor, așa cum au crezut întotdeauna. Cu toate acestea vine Isus, adică Dumnezeu, prin Duhul Său Sfânt, prin acești oameni simpli pentru a lua chip în ei. Ei ar trebui să devină acum ca EL. Ei au înțeles asta foarte bine la început. Ioan 14,12 spune Isus: "Adevărat vă spun: Oricine se încrede în Mine, va face și el lucrările pe care le fac eu, și va face lucrări și mai mari sau mai esențiale decât acestea pe care le fac eu, pentru că eu mă duc la Tatăl." Exact asta a spus Isus! Dar vedeți, exact această dinamică interioară a început repede să se plafoneze. La început a fost clar ca lumina zilei, Isus a revenit ÎN ei. Dar apoi începe să se plafoneze, încep persecuțiile. Apostolii au contracarat această tendință cu scrisori înflăcărate. Pavel scrie în mare suferință în Gal. 4:19, citiți cu mine: "De dragul vostru, copilașii mei, sufăr încă o dată toată durerea și chinul pe care o mamă trebuie să le îndure la nașterea copilului ei - până când Hristos va lua chip în viața voastră." Vedeți unde vor să ajungă apostolii? Hristos în noi. În Gal. 2.20 spune - cum nu se poate spune mai frumos - cu accent: "Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine." În Filipeni 3:11, Pavel a mers atât de departe încât a scris "...dacă cumva, aș putea ajunge cândva la învierea din morți." Pentru că Cel Înviat locuiește în el, dar nu așa cum îl are cineva pe unchiul Hans în inimă, înțelegeți, ci ca Dumnezeul cel viu care locuiește în noi și care vrea să se manifeste pe deplin prin noi. Întregul accent al scrisorilor apostolice era pus pe faptul că Duhul revărsat al lui Dumnezeu, numit Hristos, trebuia să ia forma deplină în credincioși. În Efes. 4, Pavel dedică un întreg capitol acestui trup nou, acestui Organism al lui Hristos, numit șiTrupul lui Hristos, care trebuie să crească acum până la statura deplină, până la maturitatea deplină ca om. El spune: "Până când vom ajunge toți la statura plinătății lui Hristos, la bărbăția deplină...", Efeseni 4:12-13. Și astfel, în primele decenii de după învierea lui Isus Hristos și de la revărsarea Duhului, tocmai această taină - Dumnezeul viu, revărsat dinlăuntrul nostru - crește literalmente, se extinde. Au devenit din ce în ce mai puternici, din ce în ce mai spirituali. Și mai târziu, la mai puțin de 70 de ani, această forță și putere spirituală s-a extins într-o așa măsură încât întregul Imperiu Roman a capitulat - a trebuit să capituleze. Săbiile romane au fost transformate în pluguri, ca să spunem așa. Duhul lui Isus Hristos, care a fost întotdeauna un conducător al Păcii, a cucerit pur și simplu acel imperiu mondial roman, acel imperiu mondial care anterior cucerise și absorbise toate culturile antice egiptene, babiloniene, persane și, de asemenea, grecești, atât de puternic era Dumnezeu în ele, revenirea lui Hristos în ele, înțelegeți? Dar apoi s-a întâmplat ceva, și a luat forma instigării și a calomniilor, în primul rând din propriile rânduri. A avut loc o persecuție masivă a creștinilor. Și, fără să vreau să intru aici în cauzele și motivele acestei situații, voi arăta cu degetul spre adevăratul punct nevralgic despre care este vorba. Pentru că de aici a început să se materializeze cea de-a doua scenă a acestei realități pe care am menționat-o la început. Pentru că Isus nu numai că spusese despre Sine însuși că va reveni, curând, repede. El a arătat clar în diferite pilde, că după plecarea Sa și înainte de revenirea Sa generală, vizibilă la nivel mondial, vor avea loc mari tulburări mondiale. El nu a descris acest lucru doar în pilda celor zece fecioare, care au așteptat mult timp pe mire, până când au adormit toate, se poate citi în Matei 25. De asemenea, a făcut aluzie la absența sa relativ întreruptă în pilda unui rege exilat. A plecat, spune El, într-o țară îndepărtată, acestea sunt tipologii, într-o țară îndepărtată - conform pildei - pentru a-și întemeia o Împărăție, pentru ca apoi să se întoarcă și să-și construiască Împărăția de la punctul de plecare, ca să spunem așa. Citiți în Luca 19:12. Apoi vine faimoasa scenă cu talanții încredințați, în care El le spune supușilor Săi: Lucrați cu ei, fiți activi până când voi reveni, de asemenea de citit și în Marcu 13,34. Toți cei din această pildă își înmulțiseră talanții, cu excepția unuia, care a rămas pasiv. Și aici trebuie să punem degetul pe rană. Cu acesta, când s-a întors stăpânul său, a fost neobișnuit de aspru în judecata sa. De ce așa? Pentru că Dumnezeu vrea să se extindă/crească în noi, asta vrea să ne spună această pildă, prin acțiunea noastră, prin recunoașterea fermă a faptului că numai Dumnezeu în toată plinătatea Sa locuiește în interiorul nostru și prin noi și vrea să reconfigureze totul prin noi. El vrea să se extindă, talantele din noi trebuie să se înmulțească, vedeți, în noi. Acest lucru înseamnă în limbaj simplu: Dumnezeu are nevoie de noi - EL depinde de noi, am putea spune în termeni umani. De ce? Pentru că El a conectat calea restabilirii totale ÎN NOI. Nu EL ne-a părăsit, ci noi L-am părăsit pe EL. Trebuie să vedem acest lucru de aici. Dumnezeu ne așteaptă, așa cum și noi L-am așteptat în tot acest timp. Așa cum este scris și în Coloseni 2:10 sau în Efeseni 1: "Și voi sunteți în El desăvârșiți", literal. "El este Capul oricărei autorități și puteri." Sau, din nou, în Evrei 10:14, scriitorul spune: "Căci cu o singură jertfă - a desăvârșit pentru totdeauna pe cei ce sunt sfințiți." Prin aceste pilde, Isus nu vorbea despre nimic altceva decât despre procesul său de devenire în noi, în interiorul nostru; Și asta din momentul morții Sale, revenirea Sa la Rusalii în Duhul Sfânt, până la formarea Sa organică în majoritatea ucenicilor Săi – în trupul Său nou, am putea spune, prin trupul Său nou. Asta până când credincioșii Săi au permis ca persoana lui Dumnezeu să crească atât de mult în ei înșiși, încât Împărăția lui Dumnezeu a devenit o realitate mondială în ei și prin ei. Isus a prezis în mod clar că aceste procese de maturizare vor avea loc din cer. Și asta invizibil pentru ochiul uman. Ați înțeles? În această pildă, Isus a plecat pe un tărâm îndepărtat, acesta este EL care se urcă la cer și din realitatea cerească lucrează totul în noi, acționează invizibil pentru ochiul uman. "De aceea, Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în așa fel încât să poată fi observată." Isus a spus clar. Așa le-a răspuns fariseilor în Luca 17:20, de exemplu, când aceștia L-au întrebat: "Când va veni Împărăția lui Dumnezeu?" "Când?" sau "Cum?", au mai întrebat ei. Așadar, din cele zece fecioare care îL așteptau pe mire, cinci nu și-au dat seama de venirea Lui, înțelegeți? Și exact acest proces se desfășoară de secole. De aceea se întreabă atât de mulți: "Ne-a părăsit Dumnezeu?" Dar majoritatea creștinilor până acum nu au făcut decât să să își administreze religia, diverse relicve, doctrine, crezuri și tot felul de statute. Cu toate acestea, un număr mic de creștini au înțeles întotdeauna adevăratul sens al revenirii lui Hristos, și anume Hristos în noi. Hristos vrea să revină în noi toți, și în Col. 1,27 este scris: "Dumnezeu a vrut să facă cunoscut neamurilor", atenție, neamurilor, "care este bogăția slavei tainelor Sale în ele însăși", în neamuri, înțelegeți, "și anume Hristos în voi, așteptarea Slavei". Așadar, avem mandatul, sarcina, de a învăța națiunile că Dumnezeu locuiește deja în ele și de a trezi această speranță, că această așteptare a Slavei străpunge din ele. Cu toate acestea, revenirea lui Hristos este un proces care crește organic din interior și care a trebuit să dureze secole pentru a căpăta forma și maturitatea deplină. Și asta pentru că trebuie să ne maturizăm ca un Organism întreg în Dumnezeu. Dumnezeu în noi, care lucrează prin virtuțile Sale divine, prin voința lui Dumnezeu în noi, voința Sa în noi însemnând, prin Desăvârșirile Sale în noi. De aceea deja din Nazaret a spus Isus în Mt 5:48: "Voi fiți dar desăvârșiți, precum Tatăl vostru ceresc este desăvârșit!" Acesta este standardul pe care l-a stabilit El, Dumnezeu întrupat, cel desăvârșit în noi. Așadar, Isus, Maestrul, nu a vrut doar să ne transforme în oameni care se comportă în mod exemplar! Mai degrabă, Isus a vrut ca noi înșine să devenim virtute, să devenim noi înșine virtute! Desăvârșirile lui Dumnezeu să fie în noi, nu să credem în ele, înțelegeți? Desăvârșit așa cum Tatăl ceresc este desăvârșit! Dar pentru că toate aceste procese de maturizare au loc mai întâi în minte, în inimă, în mod tainic, marea majoritate a creștinilor au ratat, din păcate, această conexiune. Primii apostoli ne-au avertizat serios înainte de plecarea lor că învățătorii falși vor veni ca niște lupi în haine de oaie pentru a distruge turma, așa cum citim în Fapte 20:29. Vedeți, și exact asta s-a întâmplat: Ei au adus în mod deliberat doctrine false în lume. Ce învățături false erau acestea, de exemplu: ne-au băgat în cap, de exemplu, că Isus trebuia să se întoarcă din cer ca individ. Și au răstălmăcit prin asta cuvintele lui Isus. Pentru că Isus a subliniat clar cum la revenirea Sa, literal în textul original. El va fi întotdeauna în apariția sau în prezența Sa, va FI, nu va veni, va FI: Și anume ca lumina care strălucește din toate părțile în același timp. Luca 17:24 citim împreună aici. El spune: " Cum fulgeră fulgerul de la un capăt la celălalt al cerului, așa va FI Fiul Omului în ziua Lui". Subliniați-vă acest lucru. Acesta este un cuvânt foarte important, aceasta este starea Lui așa cum este El. Aceasta înseamnă că, atunci când va ajunge la maturitate în noi, El va apărea din toate cele patru puncte cardinale ale cerului în același timp. Cum luminează fulgerele totul de la est la vest! Prin noi toți împreună, prin voi, noi. Dar falșii învățători au transformat această Apariție într-un eveniment magnific de revenire solitară. Aceasta este problema noastră, de aceea strigăm: "Ne-a abandonat Dumnezeu?" Nu, El nu ne-a părăsit, El este în interiorul nostru și așteaptă până când i se permite să iasă în exterior. Prin această doctrină falsă ne-au antrenat să nu-l acceptăm niciodată pe Isus la plural, din moment ce Isus a spus da, ei citează Matei 24 de la versetul 23: "Dar acolo este scris", spun ei, "Dacă vă spune cineva: "Iată, aici este Hristosul" sau acolo! Să nu-l credeți. Dacă vi se spune: "Iată, El este în pustie", nu ieșiți! Iată, în cămări! Să nu credeți! Căci, după cum fulgerul iese de la răsărit și strălucește până la apus, tot așa va fi și revenirea Sa, sau Apariția la propriu a Fiului Omului." Vezi, Isus a spus exact opusul a ceea ce ne-au băgat în cap timp de secole acești pervertitori. El a subliniat că nu va mai veni niciodată ca persoană individuală, așa cum spune în acest text - cam ca și Papa. Asta spune el în acest text. La fel ca Papa, înțelegeți? Totuși, creștinismul a alergat după fiecare papă în parte ca reprezentant al lui Hristos. S-a strigat: Hristos este în tabernacul, înțelegeți, și deja toată lumea înghite aceste turtițe rotunde în biserica din deșertul de afară, unde nu curge niciun duh - înțelegeți... Dar în 2 Tesaloniceni 1, apostolul nostru pentru neamuri, Pavel, a învățat clar că Hristos va veni din nou pentru a fi admirat și glorificat în sfinții Săi! Așadar, El nu trebuie să fie slăvit doar de noi, ci oamenii trebuie să-L slăvească pe Dumnezeu pentru că Îl văd pe Dumnezeu cel reîntors, în noi! Isus ne-a învățat în prealabil să ne rugăm: Împărăția Ta, vie împărăția Ta, deci vine împărăția Ta, precum în cer așa și pe pământ! Pe pământ! Înțelegeți? Vedeți, nu Dumnezeu ne-a părăsit, ci noi L-am abandonat pe El! În timp ce Isus și întregul cer așteaptă mereu, au așteptat să coboare de sus pe pământ pentru a restabili totul aici jos, în noi și prin noi, întregul creștinism se străduiește de 2000 de ani să ajungă în cer! Vedeți contradicția? Cerul vrea să coboare, noi vrem să urcăm. Da, persecuțiile și diverși învățători falși au sucit literalmente mințile creștinilor. Asta a fost. Și-au lăsat speranța în ei înșiși și s-au sprijinit pe tatăl lor din ceruri. În loc ca la necaz să aștepte prin sine cu atât mai multă putere și Duh al lui Dumnezeu, creștinismul s-a aruncat cu fața la pământ. Noi, creștinii, am strigat ca niște copilași după tăticul din ceruri și am tânjit după o răpire salvatoare către cer. Da, așa este, Pavel a spus că noi vom fi răpiți. Dar răpiți unde? Citiți în Scriptură. Textul original ne-o spune clar, dar o vedem clar și în limba germană: Răpit în tărâmul aerului, se spune acolo. Se spune concret unde vom domni împreună cu Hristos. Unde este tărâmul aerului? Dar după ce am fost prunci, neajutorați și neputincioși în Duh. (1 Tesaloniceni 4:17) Dar înainte de asta, Pavel a mărturisit în toate scrisorile sale că am fost deja transferați cu Hristos în locurile cerești. Citiți în Efeseni 2:6-8: vom citi împreună. "Dumnezeu ne-a înviat și ne-a făcut să stăm cu El în lumea cerească în Hristos Isus..." De ce? "pentru ca în veacurile viitoare să arate bogăția nespus de mare a harului Său în bunătatea Sa față de noi în Hristos Isus. Căci prin har ați fost mântuiți." Nu spune: prin har. Ca harul - altfel spus - să se umfle în noi până când toate bogățiile lui Dumnezeu să devină vizibile prin noi, asta este ceea ce scrie aici și nu venim de pe tărâmul aerului, ci ne întoarcem din ceruri cu El. El în noi. Toate acestea - cerul în noi - au avut loc. Dar acum vine, pătrunde în aer, am citit despre asta aici. Da, în Duh trăim conectați cu Dumnezeu în ceruri de secole, asta trebuie să înțelegem. Așa cum s-a rugat Isus în rugăciunea Sa preoțească din Ioan 17: "După cum Tatăl era în El, spune El, așa trebuie să fie Tatăl și în noi". Exact despre asta e vorba. Dar nu în același mod, o spun din nou, în care ai un tată bătrân în inima ta, de exemplu, sau pe "unchiul Hans". Cu toții ar trebui să-l purtăm pe Dumnezeu în noi ca pe o persoană reală, vie. Cu alte cuvinte: Dumnezeu vrea să se formeze pe deplin în noi, aici jos, pentru a finaliza lucrarea Sa, restaurarea întregii creații, prin noi. Dumnezeu ne așteaptă. Așa se spune și în Romani 8. Recitiți vă rog acest capitol. Este scris acolo textual: "Întreaga creație nu așteaptă un Isus solo din ceruri, ci așteaptă revelația, descoperirea fiilor lui Dumnezeu!" Da, ca ei să restaureze întreaga creație. Da, iar acum devine serios, vă rog să vă puneți centurile de siguranță, mai ales voi, creștinii: Dumnezeu vrea să înfăptuiască chiar întreaga judecată a lumii prin noi, prin noi, oamenii care suntem dedicați dreptății. De aceea, Isus a putut spune pe de o parte: "Eu nu judec pe nimeni", citiți Ioan 8:15. Deci El, ca individ, nu judecă pe nimeni - și pe de altă parte a mărturisit în Ioan 5,22: "Nici Tatăl nu judecă pe nimeni", și acum vine, "ci a dat toată judecata Fiului." Am putea întreba aici ca Gretchen: "Da, dar ce e acum valabil?" Dacă nici Tatăl, nici Isus nu judecă ca individ, cine este acest Fiu căruia i se dă toată judecata? Probabil că niciun pasaj nu a scăpat mai mult decât acesta din conștiința creștinismului. Cu toate acestea, apostolii lui Isus Hristos au predicat deja în mod clar la învierea lui Isus cine este acest Fiu căruia i-a fost încredințată toată judecata. Nu despre Isus din Nazaret ca individ, ci despre Hristos ccel înviat, în combinație cu noul Său trup, am vorbit aici tot timpul. Puteți citi totul cuvânt cu cuvânt în Fapte 13:30-33. Uitați ce scrie aici: "Dar Dumnezeu l-a înviat pe Isus din morți", aceasta este predica învierii, înțelegeți?" "Dumnezeu l-a înviat pe Isus din morți", așa cum este scris și în al doilea Psalm: Tu ești fiul meu, ASTĂZI TE-AM PROCREAT." Bine citit, bine înțeles? Astăzi, în ziua învierii lui Iisus Hristos și nu în pântecele Mariei, Dumnezeu a născut aici acest FIU, despre care Psalmul al II-lea mai spune că toată judecata asupra lumii îi va fi dată lui. Să mai citim câteva fragmente din acest al doilea psalm. De ce? Pentru a ne putea regăsi drumul înapoi la Dumnezeu și la chemarea noastră inițială. Căci nu Dumnezeu ne-a părăsit pe noi, ci noi L-am părăsit pe EL. Pot doar sublinia asta din nou și din nou. Dacă nu ne întoarcem la chemarea noastră, vom continua să-L căutăm pe Dumnezeu și nu-L vom găsi. Vedeți ce spune Psalmul 2 despre acest fiu: "De ce sunt națiunile în agitație? De ce își fac planuri care nu duc nicăieri? Cei puternici din această lume se răzvrătesc: Ei conspiră împotriva lui Dumnezeu și a conducătorului pe care EL l-a ales și l-a desemnat. "Haideți, să ne eliberăm", spun ei, "să scăpăm de stăpânirea LOR!". Observați pluralul, nu "a lui", stăpânirea LOR, e vorba despre tine și despre Dumnezeu în tine. Versetul 4: Dar Dumnezeu din ceruri nu poate decât să râdă de asta; are doar batjocură pentru ei. Sar acum la versetul 7, unde scrie: "Fac cunoscută hotărârea Domnului. Iată ce spune acum profetul: "Mi-a spus", sau mai degrabă Hristos vorbește din el, din profet: "Mi-a spus: Tu ești fiul meu, astăzi EU te-am procreat. Versetul 8: "Cere numai pentru tine, și îți voi da în stăpânire neamurile; da, tot pământul va fi al tău..."

de la is

surse/linkuri: Broșură "Ne-a părăsit Dumnezeu?" [descarcă aici] Mantre creative [descarcă aici] Consiliul Internațional al Întoarcerii cu discursul lui Ivo Sasek (2009): www.sasek.tv/de/wiederkunft
Selecție de alte discursuri ale lui Ivo Sasek: "Voi sunteți zei" - Întâlnire profetică (2021) www.kla.tv/20042
Profeții vechi de 2000 de ani dezvăluite - Apel către toți creștinii (2021) www.kla.tv/21083
Trezirea Lumii Noi - și fenomenele sale (2020) Partea 1 www.kla.tv/17237
Partea 2 www.kla.tv/17266
Partea 3 www.kla.tv/17354
Translated with DeepL.com (free version)