Marea expropriere: CUM vor să-ți ia TOTUL! (un film de David Webb)

10.03.2024 | www.kla.tv/28437

Toate activele private riscă să devină proprietatea câtorva mari bănci mari în următoarea criză financiară. Ca urmare a acestei exproprieri, legile au fost schimbate la nivel național și internațional în spatele publicului. În cartea sa recent publicată "The Great Taking", David Webb, un insider financiar de rang înalt, explică și documentează cum s-a putut ajunge la această situație. [Disponibil gratuit în mai multe limbi: TheGreatTaking.com] În plus, cel mai devastator accident financiar din toate timpurile stă după colț. În limbaj clar: TOȚI ar putea pierde TOTUL în viitorul foarte apropiat. Dar David Webb vede o oportunitate și oferă o cale de ieșire viabilă. Urmăriți prezentarea sa mai jos. Extras din "Marea acaparare" de David Webb: Numele meu este David Webb. Locuiesc în Stockholm, Suedia. Am gestionat acțiuni publice și, în final, fonduri speculative în urma crizei financiare asiatice și în perioada premergătoare bulei dotcom și a exploziei acesteia. [Bulă Dotcom = bulă speculativă creată de agitația de pe internet care a explodat în martie 2000]. Copil fiind, am asistat la începutul colapsului industrial din Cleveland și am crescut cu nevoia de a înțelege ce ne-a distrus. Căci familia mea, care înainte fusese o familie foarte fericită și binevoitoare, a fost profund afectată de colaps, care a distrus efectiv locul în care am crescut. Astfel am decis să studiez economia și finanțele. Cred că sunt diferit de ceilalți oameni din lumea financiară, căci nu mă interesează banii. Întotdeauna am vrut să înțeleg lucrurile și asta mi-a oferit un avantaj. Am înțeles lucruri pe care alții nu le înțelegeau. În 2008, am asistat la primul faliment al unui broker-dealer. [Broker-dealer = persoană sau firmă care tranzacționează pentru clienți la bursă, elementul central al tranzacțiilor cu valori mobiliare și instrumente derivate]. M-a șocat cum conturile clienților acestui broker-dealer au fost imputate la masa de faliment a brokerului, ceea ce nu ar fi fost posibil înainte. De-a lungul istoriei titlurilor de valoare, acestea erau proprietate personală. Așa am început să cercetez ce a fost schimbat. Am descoperit că schimbarea s-a produs prin modificări ale Codului comercial uniform din Statele Unite. [Uniform Commercial Code = o lege comercială standardizată aplicabilă în întreaga SUA]. Acesta fusese modificat în toate cele 50 de state. Acest lucru a avut loc în liniște pe o perioadă lungă de timp. Nu trebuia să se realizeze la nivel federal pentru a nu atrage atenția. Astfel s-a creat o nouă construcție juridică pentru un drept la securitate. În 2005 a avut loc o modificare a legilor privind falimentul în Statele Unite, care a creat ceva numit Safe Harbor, deci un „port sigur“. Și asta sună bine, dar "un port sigur" înseamnă că creditorii garantați au un „port sigur" pentru a lua activele clienților. Ei pot fi absolut siguri că vor obține activele clienților chiar și în caz de fraudă. Doar cele mai mari bănci sunt autorizate să primească banii clienților. Așa că nu vor ca cineva să intervină și să ia ceva. Doar ei vor lua banii. Sistemul a fost modificat, ca proprietatea să fie transferată la un nivel superior și să fie deținută sub formă de pachete, în special în situații de criză, pentru a satisface pretențiile sistemului de creditori garantați. Iar când se va întâmpla acest lucru, cei care se credeau protejați, inclusiv cele mai sofisticate instituții și fonduri de pensii, nu vor mai avea nicio protecție. Iar creditorii garantați vor pune mâna pe toate acțiunile și obligațiunile subiacente, ceea ce le va permite să controleze toate companiile publice. Ei au construit acest lucru astfel încât să poată lua lucruri. Ei pot lua toate titlurile de valoare ca garanție de la persoane și companii care nu au credite împotriva lor și care dețin totul în mod clar și neechivoc. Permiteți-mi să vă dau un exemplu ca o analogie pentru a ilustra groaza acestui procedeu: Ați cumpărat o mașină și ați plătit-o cu bani gheață. Credeți că sunteți foarte conservator. Nu aveți datorii pentru mașină. Dar, fără să știți, vânzătorul continuă să vă controleze mașina ca garanție. Nu vi se spune acest lucru. Vânzătorul folosește mașina dumneavoastră și toate celelalte mașini pe care le vinde ca garanție pentru împrumuturile și afacerea sa. Acum, vânzătorul dă faliment. Și numai anumiți creditori garantați sunt autorizați să recupereze imediat mașina dvs. și toate mașinile vândute vreodată de vânzător, fără niciun control judiciar. Când le descriu acest lucru oamenilor, aceștia își fac griji pentru mașinile lor. Aici nu este vorba despre mașina dumneavoastră. Aceasta este o analogie pentru ceea ce s-a întâmplat. Este mult mai rău decât dacă ar fi vorba doar de mașina dumneavoastră, pentru că este vorba literalmente de întregul complex de titluri de valoare din întreaga lume. Deci nu insolvența dumneavoastră este cea care cauzează pierderea activelor dumneavoastră. Este insolvența celor care au folosit în secret titlurile dvs. de valoare ca fiind proprietatea lor, fără să vă spună sau să vă dezvăluie acest lucru. Aceasta este o poveste ingenioasă. Deci, da, ei au schimbat legea. Ei au schimbat Codul Comercial Uniform. Acest lucru s-a întâmplat începând din 1994, deci a existat un plan care a fost executat pe parcursul a zeci de ani pentru a realiza acest lucru. Apoi a fost inițiat un proces de armonizare pentru a consacra acest model în legislația din întreaga lume. Și lucrul acesta l-au făcut prin intermediul UE. Prima discuție pe această temă care se găsește în documentele UE datează din 2002, când procesul a început în urma prăbușirii dotcom. UE a creat un grup numit "Grupul pentru certitudine juridică". Și acesta sună, de asemenea, ca un lucru bun. Dar ceea ce înseamnă este certitudinea juridică pentru creditorii garantați de a confisca activele clienților. Este ca un joc de Monopoly, în care toți banii tuturor pieselor de pe tabla de joc sunt retrași înapoi la bancă. Și apoi se spune: "Haideți să începem un nou joc". Pornim de la premisa că noi avem totul și voi nu aveți nimic. Deci, vreți să împrumutați ceva? Și asta va fi CBDC [CBDC = Central Bank Digital Currency], moneda digitală a băncii centrale. Va fi foarte greu pentru oameni să se opună să folosească CBDC, deoarece nu vor putea mânca, la propriu, nimic. Și de aceea este atât de important să conștientizăm acest lucru din timp, astfel încât oamenii să înțeleagă ce se întâmplă. Și pentru ca oamenii să se poată implica până la nivelurile superioare ale sistemului. Are potențialul de a activa oameni foarte capabili, chiar până la vârful sistemului. Are potențialul de a uni oamenii împotriva acestui sistem. Deci există un cap de șarpe, dar acesta nu poate face nimic de unul singur, ci depinde de mușchiul de sub capul șarpelui care face totul pentru el. Iar o parte din sarcină este, să împingă această conștiință până la acest mușchi. Deci fiecare trebuie să se ocupe cu acestea, chiar și oamenii care cred că au putere și că pot face ceva. Iar acest lucru trebuie făcut în mod legal. Trebuie să fie combătut prin mijloace legale. Adică, imaginați-vă ce s-ar întâmpla dacă judecătorii aflați în poziții importante ar afla despre asta. Procurori. Niciodată nu s-a analizat cu adevărat cum se poate desființa acest sistem de fraudă. Și vor exista modalități de a o face, pentru că este doar un construct. Cartea "The Great Taking" de David Webb și filmul documentar mai lung pot fi găsite aici: TheGreatTaking.com

de la hm. / dg.

surse/linkuri: The Great Taking / Marea expropriere https://thegreattaking.com/
https://childrenshealthdefense.org/defender/great-taking-documentary-global-securities-assets-david-webb/
https://www.youtube.com/watch?v=-FyETQS1uQY