Istoria demonstreaza ca NATO mai degraba provoaca razboaie decat sa le impiedice

16.05.2017 | www.kla.tv/10517

Istoria demonstrează că NATO mai degrabă provoacă războaie decât să le împiedice. Pe 25 şi 27 octombrie, miniştrii apărării din pactul nordatlantic s-au întrunit la Bruxelles. Miniştrii au pus în practică hotărârile întrunirii NATO din iulie 2016 de la Varşovia, şi anume masarea a 4.000 de soldaţi în Polonia şi ţările baltice Estonia, Letonia şi Lituania. Începând cu februarie 2017, 4 batalioane urmează să fie trimise pe termen nedefinit în Europa de Est, „robuste, multinaţionale şi gata de luptă” după cum afirmă secretarul general, Jens Stoltenberg. Câte un batalion va fi coordonat şi condus de SUA, Marea Britanie, Germania şi Canada. În cercurile NATO se vorbeşte despre „descurajare credibilă” şi nicidecum despre provocarea unui conflict, ci mai degrabă despre împiedicarea acestuia. Prezenţa NATO este chipurile un semnal al solidarităţii care să încurajeze şi să dea o senzaţie de siguranţă statelor esteuropene membre, care se tem din ce în ce mai mult de Rusia. Ministrul german al apărării, doamna Ursula von der Leyen, s-a exprimat astfel: „Este un semnal clar că un atac asupra unei ţări membre NATO ar reprezenta un atac asupra tuturor celor 28 de state membre.” Poate însă ca afirmația că NATO dorește să prevină un conflict și nu să-l provoace, să fie într-adevăr considerată credibilă? Cum arată realitatea şi cum s-a comportat NATO în trecut? A împiedicat sau a provocat războaie? Iată câteva voci despre acest aspect: În primul rând înarmarea militară: Agenția suedeză de știri de stat SVT a avut ca titlu săptămâna trecută: „Rusia nu reprezintă o ameninţare reală pentru NATO”. Conţinutul articolului era un studiu al institutului suedez de cercetare internaţională pentru pace (SIPRI). Acest institut a ajuns la concluzia că ruşii cheltuiesc pentru înarmare abia o zecime faţă de cheltuielile pentru înarmare ale NATO. O comparaţie a cheltuielilor militare pentru anul 2015 în cifre: NATO: 904,9 miliarde de dolari, SUA 595,5 miliarde de dolari, Rusia 91,1 miliarde de dolari. Jurnalista italiană Gianandrea Gaiani a concluzionat că în realitate conducerile din Washington şi Londra au provocat tensiuni cu Rusia „doar pentru a mări cheltuielile lor militare şi cele ale ţărilor NATO”. Invadarea ţărilor baltice de către ruşi, fapt despre care NATO îşi avertizează ţările membre, este la fel de probabilă ca şi o invazie extraterestră, afirmă Gaiani. În al doilea rând, să privim războaiele NATO din trecut: Cercetătorul elveţian în materie de pace, Dr. Daniele Ganser, înşiră în cartea sa apărută pe 1 octombrie 2016 cu titlul "Războaie ilegale" toate războaiele la care au participat ţări membre NATO, din 1945 până în prezent. Ganser a criticat într-un interviu publicat pe 21 octombrie 2016 organizaţia NATO pentru faptul că se prezintă drept o alianţă defensivă. Citat Ganser: ”Acest fapt este eronat din punct de vedere ştiinţific. O alianţă pentru apărare nu merge să-i atace pe alţii. În 1949, când a fost fondată NATO, s-a stabilit că nu va ataca vreodată alte ţări, ci doar se va apăra dacă ruşii şi Pactul de la Varşovia ar ataca Europa. […] Când Uniunea Sovietică s-a desfiinţat, a existat bineînţeles posibilitatea ca şi NATO să se desfiinţeze. […] Asta însă nu s-a întâmplat, ci în schimb în 1999 NATO a bombardat Serbia. Atunci, NATO s-a transformat dintr-o alianţă pentru apărare într-o alianţă de atac. Această situaţie este în contradicţie cu Carta ONU şi deci ilegală.” Şi războaiele din Irak în 2003 şi Libia în 2011 au fost conform opiniei lui Ganser ilegale. În 2011, ONU a conferit NATO un mandat pentru o zonă de restricţie aeriană, astfel încât în Libia de sub Gadaffi nu a mai putut decola niciun avion. La acea vreme, ruşii şi chinezii şi-au dat acordul pentru zona de restricţie aeriană în ideea că astfel vor împiedica mai multă vărsare de sânge în Libia. Ganser concluzionează: „Atunci ţările NATO s-au folosit de acest mandat pentru a obţine o schimbare de regim. Nu doar că au creat o zonă de restricţie aeriană, dar au şi bombardat Libia. Aşa ceva este ilegal şi nu a fost astfel prevăzut de ONU. De aceea, atât chinezii cât şi ruşii se simt înşelaţi de situația războiului din Libia.” Totodată, dr. Daniele Ganser solicită ca președinții și prim-miniștrii din țările NATO să fie convocaţi şi condamnaţi în faţa Curții Penale Internaționale de fiecare dată când sunt implicați în infracțiuni grave. De exemplu, Bush şi Blair ar trebui să poarte întreaga răspundere pentru invadarea Irakului. Dar nu se întâmplă nimic, pentru că nimeni nu are curajul să îi confrunte. Un lucru însă este cert: datorită acestor fapte istorice nu putem da crezare recentelor declaraţii NATO, după care vor să împiedice conflicte şi nu să le provoace. Dar cine cere instanței prelucrarea tuturor masacrelor care deja au avut loc, datorate războaielor ilegale purtate de NATO, pentru ca altele să poată fi evitate?

de la dd.

surse/linkuri: https://deutsch.rt.com/international/42465-nato-tagung-in-brussel-standige/
http://www.br.de/nachrichten/nato-verteidigungsminister-treffen-102.html
http://www.srf.ch/news/international/das-misstrauen-zwischen-ost-und-west-waechst
https://deutsch.rt.com/international/42598-friedensforschungsinstitut-stellt-russische-bedrohung-in/
https://de.sputniknews.com/politik/20161101313191699-nato-starkes-russland-braucht/
https://de.sputniknews.com/politik/20161021313056029-friedensforscher-nato/